Executarea silită începe cu sesizarea executorului judecătoresc de către creditor printr-o cererea de executare, care va conţine obligatoriu numele, prenumele şi domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul, titlul executoriu, obligaţia care se cere a fi executată silit, valoarea pretenţiilor şi modalitatea de executare solicitată.

Cererea de executare va fi însoțită cel puțin de o copie după actul de identitate al părţii care solicită executarea silită în cazul persoanelor fizice sau după certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului pentru persoane juridice; dovada calităţii de reprezentant dacă este cazul; titlul executoriu în original (hotărâre judecătorească, hotărâre arbitrală, bilet la ordin, cambie, filă CEC, contract de împrumut, contract de credit, contract de fidejusiune, contract de leasing, contract de asistenţă juridică etc.); taxă judiciară de timbru in valoare de 20 lei/titlu executoriu, pentru încuviinţarea executării.

Aceastea sunt așadar primele acte ale dosarului de executare.

Primind cererea de executare, executorul judecătoresc emite încheierea de înregistrare a acesteia și de deschidere a dosarului de executare, după care va solicita, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii,

 instanței de executare încuviințarea executării silite.

Încheierea de încuviințare a executării silite (sau de respingere, după caz) se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului.

Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea de încuviințare a exeuctării silite, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație de executare.

Dacă din lege nu rezultă contrariul, pentru toate actele de executare efectuate în cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să încheie procese-verbale. Toate actele efectuate de executorul judecătoresc se redactează în limba română. Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în timpul programului de lucru afișat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării.

Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, iar, dacă aceasta nu este posibilă, potrivit dispozițiilor legale privind citarea și comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător. Dovezile de comunicare ale actelor de procedură în cadrul executării silite se regăsesc și ele în dosarul de executare silită.

În funcție de modul concret de executare silită, dosarul de executare mai poate conține expertize evaluatorii, publicații de vânzare, acte de adjudecare etc.

De asemenea, dosarul de executare silită mai poate conține corespondență cu părțile executării silite, cu alte instituții (direcții de impozite și taxe locale, bănci, birouri de publicitate imobiliară etc.), cereri din partea părților executării silite etc.

Cu alte cuvinte, dosarul de executare silită cuprinde toate cererile făcute de părți, toate actele întocmite de executorul judecătoresc, dovezile comunicării acestora, hotărârile instanței de executare și, în general, orice acte în legătură cu executarea silită.

Din dosarul de executare, la cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuțiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.

Arhiva activității executorilor judecătorești este proprietatea statului, se păstrează, se conservă și se predă în condițiile legii.